I AM COFFEE

00_i_am_coffee_Andy_Oncea_1050

Andy Oncea: Muzicienii nu sunt casetofoane, de pe care uneori trebuie șters praful!

– A cup of coffee please.
– Skinny or fat?
– Sorry?
– Regular or tall? What will you order be?
– Emm….
«We are what we drink», 2010


In noua ediție a proiectului I am coffee am stat de vorbă cu chitaristul Andy Oncea și am pregătit un chemex coffee, simțindu-ne ca în laboratorul de chimie. A fost o experiență interesantă, dar și mai interesantă a fost conversația, care am avut-o după. De ce este indrăgostit Andy, despre nivelul de cultură și frica cea mai mare citim în aceasta ediție.

* * *

01_i_am_coffee_Andy_Oncea

 

E periculos să fii robul sentimentelor…
Îmi doresc, ca emoţiile să-şi pună amprenta doar atunci, cînd totul a fost gîndit raţional. Însă nu-mi reuşeşte totdeauna, deoarece ceea cu ce mă ocup, presupune implicarea directă a emoţiilor în procesul creativ. Dar mă bucur, că am atins nivelul de autocontrol, prin care critica neconstructivă nu-şi mai găseşte loc în creierii mei.
 

În opinia mea arta trebuie bine răsplatită…
Sunt păreri, ca arta e ceva de neprețuit, care nu trebuie să fie vîndut, iar artistul e un slujitor al binelui, care nu trebuie să insiste să fie răsplatit și nici să aprecieze valori mercantile. De aia, printre funcţiile artistului de astăzi e să-i dovedească “consumatorului” de artă valoarea ei. Nu poţi crea frumosul avînd stomacul permanent gol :-).

 

Oamenii inventează principii, pentru a se menține în zona lor de confort…
E cert, că fiecare din noi cu timpul îşi crează propriile principii. E deajuns să traim o experiență neplacută pentru ca pe viitor să avem tabuuri privind anumite situații, care ar putea duce la repetarea acesteia. Aceste taboo-uri sau principii sunt o “plapumă de confort” şi frică de a greşi – cu toate că greşelile ne conturează şi ne crează personalitatea şi ne fac viaţa mai interesantă…

 

Chitara a fost instrumentul muzical, pe care l-am luat în miini și m-am îndragostit…
Dar, daca voi zice că de atunci nu ma despart de ea, voi minți. Citeodata am nevoie de pauze, am nevoie să iau bicicleta și să merg în orice direcție, să stau în liniște și să nu ascult nimic. Cred că în aceste momente energia ta se restabilește. Iar apoi cu inspirație te apuci din nou să creezi.

 

Inspirația e un lucru ciudat, care te prinde pe neasteptate…
Mergi în troleibuz și pe neasteptate iți dai seama, că in cap ți-a venit o melodie. Și incepi să o fredonezi. Sau stai în rînd undeva. Inspirația nu e o chestie, care poate fi forțată. Dar ea poate să te forțeze oricînd.

 

Ascult prea multă muzica, ca să pot spune că ador ceva anume…
Muzica, in genere, e ceva care nu poate fi limitat la o singură melodie iubita sau un singur muzician. Gusturile unui meloman sunt o complexitate de game variate, care formeaza un intreg și care nu pot fi înțelese de un simplu Cineva. E ca și cum ai pune pe o paralelă doua concerte: unul cîntat live și celălalt cu play-back – nu oricine înțelege, care sunt avantajele celui dintii. Dar, odata experimentat, nu mai poate trai făra acea adrenalina specifică a concertului cîntat live.

 

Dacă aș avea de ales, unde să mă afirm ca muzician, nu aș alege Moldova…
În ţărişoara noastră muzicianul deseori este tratat ca un casetofon lăsat în colţ să se prăfuiască. Am avut ocazia să petrec mai mult timp în România, unde mi-am dat seama, cum trebuie tratat un om al artei. Cel puțin, diferă cultura la majoritatea oamenilor simpli de pe ambele maluri ale Prutului. Sper, să recuperăm cu timpul…

 

Credința mea se numeste «fifty-fifty»…
Ideea e, că în orice situație, în fiecare secundă din viață ai două variante: ori Da, ori Nu. Ambele sunt corecte și ambele se exclud una pe alta. De exemplu, un om care merge pe drum are șanse egale să cadă și să-și rupă mîna, precum și să ajungă fericit în locul de destinație. Niciodată răul nu prevalează asupra binelui și binele asupra răului. Ca un soi de ecuaţie.

 

Visez să mă debarasez de frica înalțimii…
Odată am stat la marginea unei clădiri foarte înalte. În urmatoarea clipă trebuia să sar. Știam că nu e periculos, căci aveam echipament de protecție și nu eram primul, care o face. Și totuși am renunțat. Nu-mi ajunsese curaj pentru a păși spre adrenalina… Regret și pînă acum. Dar, nu sunt încrezut că, avînd a doua șansă, o voi face. Înalțimea imi taie respirația.

 

02_i_am_coffee_Andy_Oncea

03_i_am_coffee_Andy_Oncea

04_i_am_coffee_Andy_Oncea

05_i_am_coffee_Andy_Oncea

06_i_am_coffee_Andy_Oncea

 

Fiecare cafea are caracteristicile sale, iar în dependență de metoda de preparare unele din ele se pot manifesta mai bogat. E vorba de gustul dulce, amar sau acrișor, de aromă sau chiar viscozitate. Filtrul de cafea Chemex a fost inventat de savantul Peter Schlumbohm în anul 1941, el vroia să facă o cafea buna la el în laboratorul de chimie. Ca bază a fost folosit păharul Erlenmeyer și o simplă pîlnie de laborator, care au fost unite printr-un șiret de piele și lemn. Forma inedită a filtrului Chemex a impresionat atît de mult, că în anul 1944 a fost numită ca exemplar unic al design-ului american și exponat în Muzeul de Arta Modernă din New York. Echipa Tucano cu mare bucurie vă oferă posibilitatea de a gusta din cafeaua Chemex, pe care o prepară cu mare drag pentru a descoperi gustul boabelor 100% Arabica Specialty.

 

I_am_coffee_Andy_collage

 


photo Eva Elena

place Tucano Coffee
Taste of Life magazine { Dolce Vita }, Green Fusion Agency

* Toate drepturile sunt rezervate. Orice utilizare a materialului de pe www.dolcevita.md poate fi efectuat doar cu permisiunea scrisa, adresati request-ul la info@greenfusion.md